Ce este Robor? Tot ce trebuie să știi despre indicele de referință al creditelor

Ce este ROBOR?

ROBOR, acronim pentru Romanian Interbank Offer Rate, este un indice de referință esențial utilizat pe piața monetară interbancară din România. Acesta reflectă rata medie a dobânzii la care băncile participante pe piața românească sunt dispuse să își acorde reciproc credite în lei (RON), fiind un indicator cheie pentru costul banilor.

Acest indice financiar este calculat și publicat zilnic și servește drept bază pentru stabilirea dobânzilor variabile la numeroase credite contractate în moneda națională, atât pentru consumatori, cât și pentru companii. Fluctuațiile ROBOR sunt influențate de o serie de factori economici, inclusiv politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR), nivelul inflației, lichiditatea din piața financiară și percepția generală asupra riscului economic. Prin urmare, analiza evoluției ROBOR oferă o perspectivă asupra condițiilor de creditare și a sănătății economiei românești.

Cine calculează și publică indicele ROBOR?

Calcularea și publicarea indicelui ROBOR sunt responsabilități gestionate cu atenție pentru a asigura transparența și relevanța acestuia pe piața financiară românească. Rolul principal în acest proces revine Asociației Române a Băncilor (ARB), care supraveghează metodologia, și unui grup de bănci contributoare selectate.

Mai exact, indicele ROBOR este calculat ca media aritmetică a cotațiilor de rată a dobânzii la care un panel de bănci selectate sunt dispuse să plaseze depozite (să ofere credite) celorlalte bănci de pe piața interbancară. Aceste cotații sunt colectate la o anumită oră în fiecare zi bancară. Informațiile privind valorile ROBOR pentru diferite scadențe sunt apoi publicate oficial, de regulă de către Banca Națională a României (BNR) pe site-ul său, și sunt preluate de diverse instituții financiare și media. Această publicare regulată asigură accesul debitorilor și creditorilor la informații actualizate despre costul banilor.

Care este scopul principal al indicelui ROBOR?

Scopul principal al indicelui ROBOR este de a oferi o referință transparentă și obiectivă pentru costul creditelor interbancare în lei pe piața din România. Acest indice servește ca bază pentru stabilirea ratelor de dobândă variabile la o gamă largă de produse de creditare, influențând direct costurile de finanțare.

Prin existența unui indice de referință standardizat precum ROBOR, se urmărește:

• Stabilirea prețului creditelor: Băncile utilizează ROBOR ca element fundamental în calcularea dobânzilor pentru creditele acordate clienților (persoane fizice și juridice), la care adaugă o marjă fixă.
• Transparență pe piața creditelor: Oferă debitorilor o imagine clară asupra componentei variabile a dobânzii, permițând o mai bună analiză și comparație a ofertelor de credit.
• Indicator al lichidității și riscului: Fluctuațiile ROBOR pot reflecta schimbări în lichiditatea pieței interbancare și în percepția riscului sistemic sau de contrapartidă.
• Instrument pentru politica monetară: Deși nu este un instrument direct al BNR, evoluția ROBOR este monitorizată atent de banca centrală și poate fi influențată indirect prin deciziile de politică monetară.
• Referință pentru alte instrumente financiare: Poate fi utilizat și în evaluarea altor produse financiare sau în contracte financiare complexe.

Care sunt diferitele tipuri de ROBOR?

Diferitele tipuri de ROBOR sunt determinate de scadența pentru care se calculează rata medie a dobânzii interbancare, reflectând costul împrumuturilor pe diverse orizonturi de timp. Fiecare tip de ROBOR corespunde unei perioade specifice pentru care băncile își acordă reciproc credite.

Cele mai comune și utilizate tipuri de ROBOR includ:

• ROBOR la o zi (ROBOR O/N - Overnight): Rata dobânzii pentru creditele acordate de la o zi lucrătoare la alta.
• ROBOR la o săptămână (ROBOR 1W - 1 Week): Rata dobânzii pentru creditele cu scadența la o săptămână.
• ROBOR la o lună (ROBOR 1M - 1 Month): Rata dobânzii pentru creditele cu scadența la o lună.
• ROBOR la trei luni (ROBOR 3M - 3 Months): Rata medie a dobânzii pentru creditele interbancare cu scadența la trei luni. Acesta a fost cel mai frecvent utilizat indice de referință pentru creditele de consum și ipotecare în lei cu dobândă variabilă, înainte de introducerea IRCC.
• ROBOR la șase luni (ROBOR 6M - 6 Months): Rata medie a dobânzii pentru creditele interbancare cu scadența la șase luni. Utilizat, de asemenea, pentru diverse tipuri de credite contractate în moneda națională.
• ROBOR la douăsprezece luni (ROBOR 12M - 12 Months): Rata medie a dobânzii pentru creditele interbancare cu scadența la un an.

Alegerea unui anumit tip de ROBOR ca referință într-un contract de credit influențează frecvența cu care se actualizează componenta variabilă a ratei dobânzii plătite de debitor. O scadență mai lungă (de ex. ROBOR 12M) implică, de obicei, o stabilitate mai mare a ratei pe parcursul anului, dar poate încorpora și anticipații de risc sau inflație pe un termen mai îndelungat.

Prin ce se deosebește ROBOR de o rată a dobânzii stabilită de o bancă centrală?

ROBOR se deosebește fundamental de o rată a dobânzii stabilită de o bancă centrală, precum rata dobânzii de politică monetară a Băncii Naționale a României (BNR), prin natura și mecanismul său de formare. Rata de politică monetară este un instrument direct prin care BNR gestionează lichiditatea și influențează condițiile monetare.

Principalele diferențe sunt:

• Mecanism de stabilire: ROBOR: Este o rată a pieței, calculată ca medie a cotațiilor la care băncile comerciale sunt dispuse să se împrumute reciproc pe piața interbancară. Este rezultatul cererii și ofertei de fonduri între bănci și al percepției lor asupra riscului și lichidității. Rata băncii centrale (ex: rata de politică monetară): Este stabilită administrativ de către consiliul de administrație al băncii centrale (BNR în România) ca parte a strategiei sale de politică monetară, având ca scop principal atingerea obiectivului de stabilitate a prețurilor (controlul inflației).
• Rol și funcție: ROBOR: Servește drept indice de referință pentru costul creditelor în lei cu dobândă variabilă. Reflectă condițiile de finanțare pe termen scurt pe piața interbancară. Rata băncii centrale: Este principalul instrument prin care banca centrală semnalează direcția politicii monetare și influențează indirect toate celelalte rate ale dobânzii din economie, inclusiv ROBOR. Modificările ratei de politică monetară impactează costul la care băncile comerciale se pot refinanța de la banca centrală.
• Influență: ROBOR: Este influențat de deciziile de politică monetară ale BNR, dar și de alți factori specifici pieței (lichiditate, încredere, cerere/ofertă de credite interbancare). Rata băncii centrale: Este un factor determinant major pentru nivelul general al ratelor dobânzilor din economie.

Deși diferite, cele două tipuri de rate sunt corelate. Deciziile BNR de a crește sau scădea rata de politică monetară se transmit, de regulă, în evoluția ROBOR, dar cu o anumită marjă și, uneori, cu un decalaj de timp, reflectând și alți factori de piață.

Cum se calculează indicele ROBOR?

Calculul indicelui ROBOR este un proces zilnic, standardizat, menit să reflecte cât mai fidel costul mediu al împrumuturilor pe piața interbancară românească. Acest calcul se bazează pe cotațiile de rată a dobânzii oferite de un panel de bănci selectate, considerate reprezentative pentru piața monetară.

Etapele principale ale procesului de calculare sunt următoarele:

1. Colectarea cotațiilor: Un număr de bănci participante pe piața interbancară (panelul de bănci) transmit, la o oră specifică (ora de fixing, de obicei în jurul prânzului), ratele de dobândă la care sunt dispuse să plaseze depozite (să ofere credite) în lei altor bănci, pentru diferite scadențe (3M, 6M etc.). Acestea sunt cotații de tip "ask" (ofertă).
2. Eliminarea extremelor (Trimming): Pentru a evita distorsionarea mediei de către valori extreme, care ar putea să nu reflecte condițiile generale ale pieței, un anumit procent din cele mai ridicate și cele mai scăzute cotații sunt eliminate din calcul. De exemplu, se pot exclude cele mai mici 25% și cele mai mari 25% dintre cotațiile raportate.
3. Calculul mediei aritmetice: Indicele ROBOR pentru o anumită scadență este calculat ca media aritmetică simplă a cotațiilor rămase după procesul de eliminare a extremelor.
4. Publicarea: Valorile calculate ale ROBOR pentru diferitele scadențe sunt apoi publicate oficial, de regulă de către Banca Națională a României, și devin referința pentru ziua respectivă.

Este important de menționat că metodologia exactă, inclusiv numărul băncilor din panel și procentul de cotații eliminate, poate fi supusă unor reglementări și ajustări pentru a asigura robustețea și relevanța indicelui. Acest proces de calculare este conceput pentru a fi transparent și a oferi un indice de referință fiabil pentru piața financiară.

Cât de des este actualizat sau publicat ROBOR?

Indicele ROBOR este actualizat și publicat în fiecare zi lucrătoare bancară din România, asigurând astfel o reflectare curentă a condițiilor de pe piața monetară interbancară. Această frecvență zilnică permite participanților la piața financiară să dispună de cele mai recente informații privind costul banilor.

Publicarea oficială a valorilor ROBOR pentru diferitele scadențe (cum ar fi ROBOR 3M, ROBOR 6M) se realizează, de regulă, de către Banca Națională a României (BNR) pe website-ul său oficial, în jurul prânzului, după finalizarea procesului de fixing și calculare. Această promptitudine în publicare este esențială pentru bănci, instituții financiare, investitori și debitori, deoarece ROBOR stă la baza calculării dobânzilor pentru numeroase contracte de credit și alte instrumente financiare. Fluctuațiile zilnice, deși pot fi minore, sunt monitorizate atent pentru a analiza tendințele pe termen scurt și mediu ale ratelor de dobândă.

Ce factori influențează nivelul ROBOR?

Nivelul ROBOR este influențat de o complexitate de factori economici și financiari, atât interni, cât și externi, care interacționează pentru a determina costul creditelor pe piața interbancară românească. Acești factori reflectă cererea și oferta de lichiditate, precum și percepția riscului în sistemul bancar.

Principalii factori care pot influența și determina fluctuațiile nivelului ROBOR includ:

• Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR): Deciziile BNR privind rata dobânzii de politică monetară, operațiunile de piață monetară (open market operations) și nivelul rezervelor minime obligatorii ale băncilor impactează direct lichiditatea din piață și, implicit, nivelul ROBOR. O politică monetară restrictivă tinde să crească ROBOR, în timp ce o politică acomodativă poate duce la scăderea acestuia.
• Nivelul inflației și anticipațiile inflaționiste: O inflație ridicată sau anticipații de creștere a inflației pot determina băncile să ceară dobânzi mai mari pentru a compensa erodarea valorii banilor, ducând la creșterea ROBOR. BNR poate, de asemenea, să intervină prin înăsprirea politicii monetare pentru a combate inflația, influențând indirect ROBOR.
• Lichiditatea din piața interbancară: Excesul sau deficitul de lichiditate în sistemul bancar este un factor cheie. Dacă băncile au surplus de lichidități, ROBOR tinde să scadă. Invers, un deficit de lichiditate poate crește costul finanțării interbancare.
• Cererea și oferta de credite interbancare: Nevoile de finanțare ale băncilor și disponibilitatea lor de a acorda credite altor bănci influențează direct cotațiile.
• Riscul de credit și percepția riscului sistemic: O percepție crescută a riscului de credit al băncilor individuale sau a riscului sistemic în economia românească poate duce la creșterea primelor de risc cerute de bănci, majorând ROBOR.
• Condițiile economice generale: Starea generală a economiei naționale (creștere economică, șomaj, deficit bugetar) și a economiei globale poate influența încrederea și apetitul pentru risc, impactând indirect ROBOR.
• Fluxurile de capital: Intrările sau ieșirile semnificative de capital din România pot afecta lichiditatea în valută și, prin mecanisme de transmisie, și pe cea în lei.
• Cotațiile altor indici de referință: Deși ROBOR este specific pieței românești, poate fi influențat marginal de evoluția unor indici regionali sau internaționali, mai ales în contextul unei piețe financiare globalizate.

Analiza acestor factori este esențială pentru a înțelege și anticipa posibilele variații ale indicelui ROBOR.

Cum afectează politica monetară a Băncii Naționale a României indicele ROBOR?

Politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR) afectează în mod semnificativ și direct indicele ROBOR, fiind unul dintre principalii factori determinanți ai nivelului acestuia. BNR utilizează diverse instrumente pentru a gestiona lichiditatea din piața monetară și pentru a influența costul creditului în economie, având un impact direct asupra condițiilor de pe piața interbancară.

Principalele canale prin care politica monetară a BNR influențează ROBOR sunt:

1. Rata dobânzii de politică monetară: Aceasta este rata de referință principală a BNR. O creștere a ratei de politică monetară semnalează o înăsprire a condițiilor monetare și duce, de regulă, la o creștere a ROBOR, deoarece costul la care băncile comerciale se pot refinanța de la BNR sau între ele crește. Invers, o scădere a ratei de politică monetară tinde să determine o scădere a ROBOR.
2. Facilitățile permanente acordate băncilor: BNR oferă băncilor facilități de creditare (lombard) și de depozit. Ratele dobânzilor la aceste facilități creează un coridor în interiorul căruia fluctuează de obicei ratele dobânzilor de pe piața monetară, inclusiv ROBOR.
3. Operațiunile de piață monetară (open market operations): BNR poate injecta lichiditate în piață (prin operațiuni repo, cumpărări de titluri de stat) sau poate absorbi lichiditate (prin operațiuni reverse repo, vânzări de titluri de stat, atragere de depozite). Aceste operațiuni influențează direct volumul de fonduri disponibile în sistemul bancar și, implicit, nivelul ratelor dobânzilor interbancare, inclusiv ROBOR.
4. Rezervele minime obligatorii (RMO): Prin stabilirea nivelului RMO pe care băncile trebuie să le dețină la BNR (atât în lei, cât și în valută), banca centrală influențează lichiditatea disponibilă băncilor pentru creditare. O creștere a RMO reduce lichiditatea și poate pune presiune ascendentă pe ROBOR, în timp ce o scădere a RMO are efectul opus.

Deciziile de politică monetară ale BNR sunt, la rândul lor, influențate de analiza indicatorilor macroeconomici, în special de prognoza inflației, dar și de evoluția economiei reale și de contextul financiar internațional. Astfel, BNR gestionează politica monetară pentru a atinge obiectivul său fundamental de asigurare a stabilității prețurilor, iar ROBOR reflectă aceste eforturi de reglementare monetară.

Care este relația dintre ROBOR și inflație?

Relația dintre ROBOR și inflație este una strânsă și bidirecțională, ambele fiind indicatori economici cheie care se influențează reciproc, adesea prin intermediul politicii monetare a băncii centrale. În general, o creștere a inflației sau a anticipațiilor inflaționiste tinde să exercite o presiune ascendentă asupra ROBOR.

Mecanismele acestei relații includ:

1. Reacția băncilor la inflație: Atunci când inflația este ridicată sau se anticipează că va crește, creditorii (inclusiv băncile de pe piața interbancară) vor cere rate ale dobânzii mai mari pentru a compensa pierderea puterii de cumpărare a banilor pe care îi împrumută. Aceasta se traduce printr-un ROBOR mai ridicat, deoarece acesta reflectă costul creditării interbancare. Rata dobânzii reale (nominală minus inflația) este cea care contează pentru creditori.
2. Reacția Băncii Naționale a României (BNR): Principalul obiectiv al BNR este menținerea stabilității prețurilor, adică ținerea sub control a inflației. Dacă inflația crește peste ținta stabilită sau dacă anticipațiile inflaționiste sunt ridicate, BNR va interveni, de regulă, prin înăsprirea politicii monetare. Aceasta implică adesea creșterea ratei dobânzii de politică monetară, ceea ce, la rândul său, duce la creșterea ROBOR.
3. Anticipațiile inflaționiste: Nu doar inflația curentă, ci și așteptările privind evoluția viitoare a inflației influențează ROBOR. Dacă agenții economici anticipează o inflație mai mare în viitor, băncile vor încorpora aceste așteptări în ratele dobânzilor pe care le cotează pe piața interbancară, ducând la un ROBOR mai mare.
4. Impactul ROBOR asupra inflației (bucla de feedback): Un ROBOR mai ridicat, transmițându-se în costul creditelor pentru consumatori și companii, poate descuraja consumul și investițiile finanțate prin credit. Această scădere a cererii agregate poate contribui la temperarea presiunilor inflaționiste în economie. Invers, un ROBOR scăzut poate stimula creditarea și cererea, putând alimenta inflația dacă economia este aproape de capacitatea maximă.

Prin urmare, ROBOR și inflația sunt interconectate, iar monitorizarea ambilor indicatori este crucială pentru înțelegerea dinamicii economice și a direcției politicii monetare. Gestionarea acestei relații este o provocare constantă pentru banca centrală în efortul de a asigura o creștere economică sustenabilă cu o inflație controlată.

Cum îmi afectează ROBOR creditul existent?

Modul în care ROBOR vă afectează creditul existent depinde fundamental de tipul de dobândă specificat în contractul de credit pe care l-ați contractat. Dacă aveți un credit cu dobândă variabilă legată de ROBOR, atunci fluctuațiile acestui indice vor influența direct valoarea ratei lunare pe care o plătiți.

Iată cum se întâmplă acest lucru:

• Credite cu dobândă variabilă legată de ROBOR: Pentru aceste credite (de obicei credite ipotecare sau de nevoi personale mai vechi, contractate înainte de mai 2019), rata dobânzii este compusă dintr-o marjă fixă, stabilită de bancă la acordarea creditului, la care se adaugă valoarea unui indice ROBOR specific (de ex., ROBOR 3M sau ROBOR 6M). Creșterea ROBOR: Dacă indicele ROBOR de referință pentru creditul dumneavoastră crește, componenta variabilă a dobânzii crește și ea. Acest lucru va duce la o majorare a ratei lunare de plată. Banca va recalcula dobânda la intervale regulate specificate în contract (de obicei, trimestrial pentru ROBOR 3M sau semestrial pentru ROBOR 6M), ajustând rata în funcție de noua valoare a indicelui. Scăderea ROBOR: Dacă indicele ROBOR de referință scade, componenta variabilă a dobânzii scade, rezultând într-o diminuare a ratei lunare de plată, după recalcularea periodică.
• Credite cu dobândă fixă: Dacă aveți un credit cu dobândă fixă pe toată perioada de creditare, fluctuațiile ROBOR nu vă afectează direct rata lunară. Aceasta rămâne constantă, conform contractului, indiferent de evoluția indicilor de pe piața monetară.
• Credite mai noi legate de IRCC: Pentru creditele noi de consum și ipotecare acordate persoanelor fizice după mai 2019, indicele de referință utilizat este IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), nu ROBOR. Dacă aveți un astfel de credit, ROBOR nu vă impactează direct rata.

Este esențial să verificați termenii contractuali ai creditului dumneavoastră pentru a înțelege exact care este indicele de referință (dacă există), care este marja băncii și cât de des se actualizează dobânda. O analiză atentă a contractului de credit vă va dezvălui cum anume variațiile ROBOR (sau ale altui indice) vă pot impacta obligațiile de plată.

Cum influențează ROBOR rata dobânzii la un credit ipotecar?

ROBOR influențează rata dobânzii la un credit ipotecar dacă acel credit a fost contractat cu o dobândă variabilă legată de acest indice, specific pieței din România. Pentru astfel de credite ipotecare, rata totală a dobânzii plătite de debitor este compusă, de regulă, din două elemente: indicele ROBOR (la o anumită scadență, de exemplu 3M sau 6M) plus o marjă fixă stabilită de bancă.

Mecanismul de influență este următorul:

1. Stabilirea inițială a dobânzii: La momentul acordării creditului ipotecar, banca stabilește o marjă fixă (exprimată în puncte procentuale) care se adaugă la valoarea curentă a indicelui ROBOR de referință (de ex., ROBOR 6M). Suma acestora reprezintă dobânda anuală efectivă pe care o veți plăti inițial.
2. Actualizarea periodică a dobânzii: Contractul de credit specifică frecvența cu care se actualizează componenta ROBOR a dobânzii. De exemplu, dacă referința este ROBOR 6M, dobânda se va recalcula, de obicei, o dată la șase luni, folosind cea mai recentă valoare oficială publicată a ROBOR 6M. Creșterea ROBOR: Dacă la data recalculării valoarea ROBOR 6M a crescut față de valoarea anterioară, rata totală a dobânzii creditului ipotecar va crește (marja băncii rămânând fixă). Aceasta va duce la o rată lunară mai mare. Scăderea ROBOR: Dacă la data recalculării valoarea ROBOR 6M a scăzut, rata totală a dobânzii va scădea, rezultând într-o rată lunară mai mică.

Este important de notat că, începând cu mai 2019, pentru creditele ipotecare noi acordate persoanelor fizice în România, băncile utilizează IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) ca indice de referință în locul ROBOR. Totuși, creditele ipotecare mai vechi, contractate anterior acestei date, pot fi în continuare legate de ROBOR. Prin urmare, impactul ROBOR asupra creditului dumneavoastră ipotecar depinde de data contractării și de termenii specifici ai contractului de credit. O analiză atentă a documentației contractuale este necesară pentru a înțelege pe deplin cum fluctuațiile acestui indice vă pot afecta costurile de finanțare.

Cum este utilizat ROBOR în contractele de credit de consum?

ROBOR este utilizat în contractele de credit de consum cu dobândă variabilă, încheiate în lei înainte de luna mai 2019, ca principală componentă variabilă a ratei dobânzii. Rolul său este de a reflecta costul finanțării pe piața interbancară, la care banca adaugă o marjă fixă pentru a stabili costul final al creditului pentru debitor.

Utilizarea ROBOR în aceste contracte de credit de consum (precum credite de nevoi personale sau carduri de credit cu linie de creditare) funcționează astfel:

1. Formula de calcul a dobânzii: Rata dobânzii anuale a creditului este de obicei exprimată ca: ROBOR (la o anumită scadență, de ex. 3M sau 6M) + Marja băncii (fixă).
2. Scadența ROBOR relevantă: Contractul de credit specifică ce tip de ROBOR se utilizează (de exemplu, ROBOR 3M sau ROBOR 6M). Aceasta indică și frecvența cu care se va actualiza componenta ROBOR a dobânzii. De exemplu, pentru ROBOR 3M, actualizarea se face trimestrial.
3. Actualizarea dobânzii: La intervalele de timp stabilite în contract (de ex., la fiecare 3 sau 6 luni), banca preia cea mai recentă valoare oficială publicată a indicelui ROBOR relevant și o adaugă la marja sa fixă. Noua rată a dobânzii astfel calculată se aplică pentru următoarea perioadă, până la următoarea dată de actualizare. Dacă ROBOR crește, rata dobânzii creditului de consum crește, ducând la o rată lunară mai mare. Dacă ROBOR scade, rata dobânzii creditului de consum scade, ducând la o rată lunară mai mică.

Pentru creditele de consum noi, acordate persoanelor fizice după mai 2019, legislația românească a impus utilizarea IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) în locul ROBOR. Totuși, numeroase contracte de credit de consum mai vechi sunt încă active și legate de ROBOR. Debitorii cu astfel de credite trebuie să monitorizeze evoluția ROBOR, deoarece aceasta le influențează direct costurile lunare de rambursare a creditului contractat.

Prin ce se deosebește IRCC de ROBOR?

IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor) se deosebește de ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) prin metodologia de calcul, frecvența de actualizare și tipul de tranzacții pe care le reflectă, deși ambii sunt indici de referință pentru creditele în lei din România. IRCC a fost introdus în mai 2019 ca alternativă la ROBOR pentru noile credite de consum.

Principalele diferențe sunt:

• Metodologia de calcul: ROBOR: Se calculează ca medie aritmetică a cotațiilor de dobândă la care un panel de bănci declară că sunt dispuse să ofere lichiditate (să plaseze depozite) altor bănci pe piața interbancară. Este, deci, bazat pe cotații de ofertă. IRCC: Se calculează ca medie ponderată a ratelor dobânzilor la tranzacțiile efective de pe piața interbancară, realizate într-un anumit interval de timp (un trimestru). Reflectă ratele la care banii au fost efectiv tranzacționați între bănci.
• Frecvența de publicare și aplicare: ROBOR: Este calculat și publicat zilnic. În contractele de credit, actualizarea dobânzii bazate pe ROBOR se face de obicei la 3 sau 6 luni, în funcție de scadența ROBOR specificată (ROBOR 3M, ROBOR 6M). IRCC: Este calculat zilnic de BNR ca medie ponderată a ratelor dobânzilor cu care s-au realizat tranzacțiile în ziua precedentă. Valoarea IRCC aplicabilă creditelor se stabilește trimestrial, ca medie aritmetică a valorilor zilnice ale IRCC din trimestrul anterior. Astfel, IRCC aplicat la credite are un decalaj temporal mai mare față de condițiile curente ale pieței comparativ cu ROBOR.
• Tipul de date utilizate: ROBOR: Se bazează pe cotații (intenții de a împrumuta). IRCC: Se bazează pe tranzacții efective, încheiate pe piața interbancară.
• Volatilitate percepută: Datorită medierii pe o perioadă mai lungă (un trimestru) și bazării pe tranzacții efective, IRCC este, în general, perceput ca fiind mai puțin volatil și mai lent în a reacționa la șocurile pe termen scurt din piața monetară, comparativ cu ROBOR, care poate fluctua mai rapid.

De la introducerea sa, IRCC a devenit indicele de referință obligatoriu pentru noile credite de consum și ipotecare cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice în lei, în timp ce ROBOR rămâne relevant pentru creditele mai vechi și pentru unele credite acordate persoanelor juridice. Această schimbare a fost menită să ofere o mai mare transparență și predictibilitate a costurilor pentru debitori.

Ce ar trebui să fac dacă ratele creditului meu legat de ROBOR devin prea mari?

Dacă ratele creditului dumneavoastră legat de ROBOR devin prea mari și dificil de gestionat, este important să acționați proactiv pentru a găsi soluții financiare viabile. Există mai multe opțiuni pe care le puteți analiza și discuta cu banca creditoare sau cu un consultant financiar.

Iată câteva măsuri pe care le puteți lua:

1. Analizați situația financiară: Evaluați-vă bugetul lunar pentru a înțelege exact cât de mult vă afectează creșterea ratelor și care este capacitatea dumneavoastră reală de plată.
2. Contactați banca creditoare: Acesta este primul și cel mai important pas. Discutați deschis cu reprezentanții băncii despre dificultățile pe care le întâmpinați. Băncile pot oferi diverse soluții pentru clienții aflați în dificultate de plată, cum ar fi: Refinanțarea creditului: Puteți încerca să refinanțați creditul existent cu un alt credit, posibil cu o dobândă fixă (dacă sunt disponibile oferte avantajoase) sau legat de IRCC (dacă se dovedește mai avantajos pe termen lung și sunteți eligibil). Analizați cu atenție toate costurile implicate într-o refinanțare. Restructurarea creditului: Aceasta poate implica prelungirea perioadei de creditare (ceea ce ar reduce rata lunară, dar ar crește costul total al creditului pe termen lung) sau alte modificări ale termenilor contractuali. Perioadă de grație: În anumite condiții, banca ar putea acorda o perioadă de grație la plata ratelor sau a unei componente a acesteia.
3. Conversia la dobândă fixă: Întrebați banca dacă există posibilitatea de a trece la o dobândă fixă pentru o anumită perioadă sau pentru restul creditului. Acest lucru ar oferi predictibilitate ratelor lunare, eliminând riscul fluctuațiilor ROBOR.
4. Consiliere financiară: Apelați la un consultant financiar independent care vă poate ajuta să analizați opțiunile și să negociați cu banca.
5. Verificați eligibilitatea pentru programe guvernamentale (dacă există): Ocazional, pot exista programe de sprijin pentru debitori, deși acestea sunt rare și au condiții stricte.
6. Rambursare anticipată parțială (dacă aveți economii): Dacă dispuneți de fonduri suplimentare, o rambursare anticipată parțială poate reduce soldul creditului și, implicit, valoarea dobânzii calculate, ceea ce poate duce la scăderea ratei lunare sau la scurtarea perioadei de creditare.

Este crucial să nu ignorați problema și să nu ajungeți în situația de incapacitate de plată, deoarece acest lucru poate avea consecințe negative severe asupra istoricului dumneavoastră de credit. O comunicare deschisă și promptă cu banca este esențială pentru a găsi cea mai bună soluție contractuală și financiară pentru situația dumneavoastră.